„Bărbierul din Sevilla” este o operă celebră scrisă de compozitorul italian Gioacchino Rossini. Aceasta a avut premiera în 1816 și este considerată una dintre cele mai importante lucrări din repertoriul operatic. Acțiunea operei se desfășoară în Sevilla, Spania, și se concentrează pe povestea lui Figaro, un bărbier cu o personalitate vivace și ingenioasă, care ajută la rezolvarea problemelor de dragoste ale altor personaje.
Povestea începe cu un tânăr numit Almaviva, care este îndrăgostit de frumoasa Rosina. Totuși, Rosina este tutelată de un bătrân gelos, Don Bartolo, care intenționează să o căsătorească pentru a obține averea ei. Almaviva, dorind să câștige inima tinerei, își schimbă identitatea și se deghizează în un simplu student pentru a se apropia de ea.
Figaro, bărbierul din Sevilla, devine aliatul lui Almaviva. El este un personaj foarte isteț și plin de resurse, cunoscut în tot orașul pentru abilitățile sale de a rezolva diverse situații complicate. Figaro își folosește inteligența pentru a-l ajuta pe Almaviva să intre în grațiile lui Rosina, punând la cale un plan ingenios.
Într-o primă întâlnire, Almaviva reușește să se infiltreze în casa lui Don Bartolo, unde o întâlnește pe Rosina. Aceasta, la rândul ei, este foarte atrasă de el, dar fiind conștientă de intențiile lui Don Bartolo, își păstrează precauțiile. Rosina primește o scrisoare de dragoste de la Almaviva, dar, din păcate, planurile lor sunt complicate de intervențiile lui Don Bartolo.
Figaro continuă să joace un rol crucial în desfășurarea acțiunii. El își folosește abilitățile de bărbier pentru a se strecura în casa lui Don Bartolo și pentru a ajuta la comunicarea dintre Almaviva și Rosina. De-a lungul operei, Figaro devine un personaj central, fiind căutat de toată lumea pentru ajutorul său.
Pe măsură ce povestea avansează, Don Bartolo devine din ce în ce mai suspicios și încearcă să-și protejeze averea. El își dă seama că Rosina are sentimente pentru Almaviva și face tot posibilul pentru a-i împiedica întâlnirea. Cu toate acestea, planurile lui sunt constant zădărnicite de intervențiile ingenioase ale lui Figaro și Almaviva.
Un alt personaj important este Don Basilio, un profesor de muzică care, deși pare să fie un aliat, devine tot mai suspect pe parcursul acțiunii. Figaro și Almaviva își dau seama că trebuie să acționeze rapid pentru a salva iubirea dintre Almaviva și Rosina. Ei pun în aplicare un plan prin care să-l păcălească pe Don Bartolo, sperând că, în cele din urmă, vor reuși să îi unească pe cei doi îndrăgostiți.
Opera este plină de momente comice și situații neprevăzute. De exemplu, în timpul unei întâlniri, Almaviva își asumă identitatea unui medic, ceea ce duce la o serie de confuzii și întâmplări amuzante. Figaro, cu spiritul său jucăuș, reușește să mențină atmosfera ușoară, chiar și în fața obstacolelor pe care le întâmpină.
În final, după multe peripeții, Almaviva și Rosina reușesc să fie împreună, iar Don Bartolo este lăsat fără putere. Figaro, cu abilitatea sa de a crea soluții ingenioase, devine eroul poveștii, iar opera se încheie cu o notă optimistă, celebrând dragostea și ingeniozitatea.
„Bărbierul din Sevilla” este apreciată nu doar pentru povestea sa captivantă, ci și pentru muzica sa vibrantă și melodiile memorabile. Aria „Largo al factotum” a lui Figaro este una dintre cele mai cunoscute piese din operă, devenind un simbol al spiritului liber și ingenios al personajului. De-a lungul anilor, această operă a fost interpretată pe scenele din întreaga lume, devenind un clasic al repertoriului operatic.
În concluzie, „Bărbierul din Sevilla” este o operă care îmbină umorul, dragostea și ingeniozitatea, aducând la viață o poveste plină de aventuri și întorsături neașteptate. Personajele sale memorabile și muzica sa fermecătoare continuă să capteze atenția publicului și să inspire generații întregi de iubitori ai operei.
Scenariu radiofonic de Grigore Constantinescu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuție: Radu Beligan, Mircea Şeptilici, Valeria Gagealov, Nae Roman, George Groner, Valentin Plătăreanu, Virgil Ogăşanu, Costel Constantin, Val Săndulescu, Ioana Casetti, Virgil Popovici, Dan Damian. Fragmente din operă, interpretate de: Nicolae Herlea, Nicolae Secăreanu, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian, Silviu Gurău. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1975