„Faust” este o lucrare dramatică scrisă de Johann Wolfgang Goethe, care explorează teme profunde precum cunoașterea, dorința, moralitatea și natura umană. Povestea se concentrează pe un savant numit Heinrich Faust, care este foarte dezamăgit de viața sa și de limitele cunoștințelor umane. El își dorește să înțeleagă totul despre lume și despre existență, dar simte că nu a reușit să găsească sensul vieții.
Pentru a-și împlini dorințele, Faust face un pact cu Mefistofel, un demon care îi promite să-i ofere cunoștințe și experiențe extraordinare în schimbul sufletului său. Acest acord îl duce pe Faust într-o călătorie plină de aventuri și ispite, unde întâlnește diverse personaje și experimentează diferite aspecte ale vieții umane.
Pe parcursul poveștii, Faust se îndrăgostește de Margarete, o tânără inocentă, și relația lor devine centrală în narațiune. Mefistofel, care urmărește să profite de slăbiciunile lui Faust, îi influențează alegerile, iar consecințele acțiunilor sale sunt devastatoare pentru Margarete. Aceasta ajunge să sufere enorm din cauza legăturii sale cu Faust, iar tragedia ei reflectă impactul negativ al dorințelor egoiste ale protagonistului.
După ce Margarete ajunge în închisoare și își pierde mințile, Faust este confruntat cu realitatea alegerilor sale și cu ceea ce a pierdut. El se luptă cu vinovăția și regretul, dar în același timp, dorința sa de cunoaștere și de a trăi intens continuă să-l împingă înainte. Mefistofel, pe de altă parte, își îndeplinește rolul de tentator și manipulator, încercând să-l îndepărteze pe Faust de calea morală.
Pe măsură ce povestea progresează, Faust începe să își pună la îndoială pactul cu Mefistofel și sensul real al fericirii. El caută răspunsuri și înțelegere în diverse experiențe, dar fiecare încercare pare să fie umbrită de consecințele acțiunilor sale. Goethe folosește această luptă interioară pentru a explora complexitatea dorinței umane și a căutării sensului.
În final, Faust ajunge să realizeze că adevărata împlinire nu poate fi găsită în cunoaștere sau putere, ci în iubire, compasiune și acceptarea limitelor umane. Această realizare îl conduce spre o căutare de sine mai profundă și, în ciuda pactului său cu Mefistofel, el găsește o formă de răscumpărare.
„Faust” este o lucrare complexă care abordează teme universale și provocări umane. Prin intermediul personajului său principal, Goethe ne invită să reflectăm asupra propriilor dorințe, alegeri și asupra sensului vieții. Această dramă continuă să rezoneze cu cititorii și spectatorii din întreaga lume, fiind considerată una dintre cele mai importante opere ale literaturii universale.
Traducerea: Lucian Blaga. Adaptarea radiofonică: Georgeta Răboj. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ştefan Iordache, Mircea Albulescu, Violeta Andrei, Florian Pittiş, Corado Negreanu, Marcel Iureş, Ioana Ciomârtan, Sybila Oarcea, Ruxandra Sireteanu, Alexandrina Halic, Jeanine Stavarache, Constantin Fugaşin, Boris Petroff, Ion Anghel, Sorin Gheorghiu, Daniel Tomescu, Nicolae Luchian Botez, Telly Barbu, Maria Velcescu, Ştefan Hagimă, Valentin Teodosiu, Sergiu Demetriad, Corina Negriţescu, Cristian Motriuc, Gheorghe Novac, Violeta Berbiuc, Crânguţa Manea, Gheorghe Pufulete, Mircea Dascaliuc, Constantin Botez, Cristian Molfeta. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1985